Meant to be - 4

   Următoarea zi era vineri. Şcoala trecu instantaneu, programul Elei din această zi fiind unul scurt.

   Întorcându-se acasă, ea vru să intre din nou în magazinul unde vindea acel tânăr cu ochii precum cerul de albaştri, dar ceva o împieică. Îi era... ruşine. Ca ce chestie să se ducă ea din nou acolo?! Măcar de ar avea ceva de cumpărat, dar aşa... Nu! Se duse direct acasă.

   Acasă, după ce-şi făcu repede de mâncare şi mâncă, se puse în faţa maşinii de cusut.Mama ei o învăţase să coase cu ceva timp în urmă, iar acum Ela încerca să îşi facă o rochiţă pentru seara de Revelion. Nu era sigură ce-i va ieşi, dar ea încerca. Nici seara de Revelion nu ştia unde avea să o petreacă, dar vroia să fie sigură că avea cu ce să se îmbrace.

   Abia se apucase de lucru. Se gândea la o rochie scurtă, neagră. Sexy. Prefera să îşi facă singură hainele pentru ocazii speciale, pentru că niciodată nu îi veneau perfect cele din magazin, ea fiind micuţă de statură şi destul de slabă.

   Nu cusu nimic, doar se gândi la model. Atât de mult încât se pierdu în gânduri: nu mai avea în minte nimic legat de croitorie, ci doar cum, unde şi cu cine va petrece Revelionul. Bineînţeles, spera că va fi cu Ryan.

   Se ridică de la maşina de cusut şi se duse la calculator. Avea un e-mail nou. Era de la adresa pe care o adăugase cu o zi înainte:

      De la: Dean_1190

      Pentru: Ella.S

      „Bună! Să mă prezint, sunt Dean :). Nu prea ştiu ce să-ţi 

   scriu deoarece nu mă cunoşti, m-ai văzut o singură dată... sunt 

   noul vânzător de la magazinul de lângă blocul tău. Am întrebat-o 

   pe colega mea despre tine şi mi-a spus că sta în blocul de lângă 

   şi mi-a dat adresa ta de e-mail. Sper că nu te deranjează :-s.

      Eşti foarte drăguţă şi mi-ar plăcea să te cunosc mai bine... 

   dacă nu ai nimic împotrivă. Aştept un răspuns, indiferent dacă 

    e pozitiv sau negativ.

      La revedere, frumoaso!

      Dean :)”

   Ela era şocată. Citise mesajul de 10 ori şi creierul ei încă nu-l percepea în întregime.