Meant to be - 20

   După acea noapte, Ela s-a simţit mult mai bine. Deşi încă era foarte rănită, ca o pasăre cu ambele aripi frânte, apropierea de Ryan a ajutat-o mult, foarte mult. La cafeaua de a doua zi dimineaţă, cei doi au luat hotărârea fermă de a merge la bunici de Paşti.

   Cum timpul zboară întotdeauna pe nesimţite atunci când aştepţi ceva, vacanţa a venit foarte repede. Iniţial, ei au vrut să meargă cu maşina lui Ryan, dar părinţii acestuia au considerat că el nu are destulă experienţă, aşa că nu i-au permis să ia maşina.  Astfel au ajuns să meargă cu autocarul. Drumul nu era lung, dar nicidecum scurt. Ela s-a pregătit serios pentru această călătorie: şi-a pus pe Ipod cele mai noi melodii plus melodii vechi, dar mult iubite de ea, şi-a luat o carte nouă (deşi ştia că nu avea să o citească) şi s-a aprovizionat cu o grămadă de dulciuri şi alte gustări. În ziua plecării, odată urcaţi în autocar, Ryan s-a mirat de câte avea Ela la ea.

   Pe drum cei doi şi-au povestit multe lucruri în timp ce fiecare asculta în câte o cască muzica de pe Ipod-ul Elei. Fără să-şi dea seama, fata a pus în playlist o mulţime de melodii pe care obişnuia să le asculte când era orbeşte îndrăgostită de Ryan.

   Ajunşi într-un final la sat, fiecare s-a dus la bunicii lui. Urmau să se întâlnească zilele următoare bineînţeles, şi aşa nu stăteau deloc departe unul de altul.

   Primele zile au trecut imediat şi ei n-au prea apucat să facă nimic împreună. Apoi urmă Paştele, iar Ela era foarte abrosbită de pregătirile acestei sărbători: şi-a ajutat bunica la tot - la curăţenie, la făcutul mâncării, al cozonacilor, la vopsitul ouălor, la absolut tot. Şi, deparcă asta nu era de ajuns, s-a dus într-o zi şi la bunica lui Ryan să-i ofere o mână de ajutor. Femeia i-a fost foarte recunoscătoare şi a însărcinat-o cu înroşirea ouălor. Amuzată şi crezând că acesta nu va accepta, Ela l-a întrebat pe Ryan daca nu vrea să o ajute. Spre marea ei mirare, el a fost de acord, fapt pentru care mai bine de un sfert din ouă au fost sparte prematur, air cei doi arătau de parcă ar fi venit de la război, atâta tot că în loc de sânge pe ei era vopsea de ouă. Tinerii erau atât de amuzaţi de asta, încât bunica băiatului n-a avut inima să-i certe.

   În noaptea de Înviere cei doi au mers la slujbă alături de tot restul satului, iar apoi şi-au petrecut restul nopţii pe căpiţa de fân din curtea bunicilor lui Ryan. Era o noapte plăcută şi deloc rece, iar stelele străluceau precum praful de diamante pe abisul infinit, negru-albăstrui al cerului. Ela se furişase de acasă pentru asta, dar era în regulă, bunicii ei sigur n-aveau să-şi dea seama.

   La un moment în noapte, fetei i s-a făcut frig şi a vrut să meargă acasă, dar Ryan a tras-o mai aproape de el şi a învelit-o în jacheta lui, ţinând-o în braţe şi culcându-i capul pe pieptul lui. Au stat amândoi acolo numărând stelele de nenumărate ori, de fiecare dată pierzându-le şirul. Analizând cerul în căutarea constelaţiilor mai cunoscute, ei şi-au amintit cu plăcere de vremea în care stelele erau doar nişte puncte strălcitoare pe care - credeau ei pe atunci - le poţi muta cum vrei tu, vremea în care nu ştiau că acestea sunt de fapt gigantice sfere de gaze şi foc. În timpul discuţiilor lor aproape filozofice, o stea căzătoare împărţi cerul de deasupra lor în două. Înainte, Ela şi-ar fi pus o dorinţă, având în suflet certitudinea că la un moment dat aceasta se ca îndeplini, dar acum nu mai credea deloc în aşa ceva. Se mulţumi doar să zâmbească ironic, dar contemplând în acelaşi timp frumuseţea acestui fenomen. Ryan zâmbi de asemenea, apoi cei doi se priviră, păstrându-şi zâmbetele pe buze. Băiatul a avut curajul să se aplece spre Ela cu intenţia de a o săruta, iar ea i-a răspuns imediat, fără să stea pe gânduri. Buzele celor doi s-au împletit într-o îmbrăţişare pasională şi au continuat să se mângâie reciproc un timp.

   Steaua ce tocmai trecuse pe deasupra lor le îndeplinea amândurora dorinţa pe care nici măcar nu ştiau că o au.

   Când magia clipei se încheie şi cei doi se desprinseră din sărut şi deschiseră ochii, Ela avea întipărită pe faţă o expresie ce exprima mai mult groază decât supririndere şi nicidecum fericire. În clipa imediat următoare, fata a sărit de pe căpiţa de fân şi a luat-o spre casă cu paşi mari şi repezi, lăsând în urma ei doar un „noapte bună” teremurat şi pe Ryan total nedumerit.

Whitney Houston & Enrique Iglesias - Could i have this kiss forever