Ajunsă acasă, Ela s-a pus la calculator şi şi-a pus muzică. Muzică tristă, bineînţeles. Simţea cum totul se prăbuşea peste ea. Era şi ea fericită o dată în viaţă şi totul se termina aşa repede.
Tristă şi abătută, începu să vorbească cu Ryan. El a observat surprinzător de repede că ceva nu era în regulă şi a întrebat-o ce a păţit. Distrusă, Ela i-a povestit totul. Deşi plângea din nou acum, se simţea mai bine descărcându-se, spunând cuiva tot ce avea pe suflet.
Ryan: Ce... urât...
Ela: Simt cum toate vin şi mi se sparg în cap. Nu mai suport! De ce niciodată nu îmi e bine?
Ryan: Ela, gataa! Încearcă să te linişteşti că îţi faci rău... Oricum, e un prost dacă gândeşte aşa...
Ela: Da Ryan, dar nu mai pot! Jur că nu mai pot... simt că explodez...
Ryan: Încearcă să faci ceva să nu te mai gândeşti la asta. Du-te la culcare acum... şi mâine ieşim în oraş, bine? Uite, îi luăm şi pe Alec şi iubita lui - am înţeles că sunteţi prietene... Orice, numai să nu te mai gândeşti la asta!
Ela: Nu... nu vreau. O să o aduci şi pe Julia şi ştii că nu mă înţeleg cu ea.
Ryan: Nu, promit să n-o aduc.
Ela: Bine... ne auzim mâine atunci. Noapte bună şi scuze că m-am plâns atâta...
Ryan: Nu-i nimic, pentru asta sunt prietenii! Noapte bună!
Ela a avut o noapte lungă. A adormit cu greu printre lacrimi. A doua zi s-a trezit sperând că visase urât şi că, de fapt, nimic nu se întâmplase, dar când s-a privit în oglindă şi-a dat seama că nu era aşa cum spera. Ochii îi erau umflaţi şi roşii, iar obrajii îi erau încă uzi.
Se hotărî să iasă în oraş. Orice numai să nu se gândească la nemernicul de Dean. L-a sunat pe Ryan să-i confirme că ieşeau, apoi pe Ade şi Stacey, cărora le-a povestit totul, dar cât mai pe scurt.
Seara Ryan, Ela, Alec şi Stacey au ieşit în oraş, într-o cafenea în care atmosfera era caldă şi prietenoasă. Nu s-au dus în club sau cine ştie pe unde; cu toţii erau acolo doar ca să-i fie alături Elei, dar niciunul nu spunea asta cu voce tare. Până şi Alec tot de asta era acolo. El se schimbase total de când era cu Stacey, iar Ela a observat imediat asta.
- Alec, dar cum de te-ai schimbat atât de mult? Te ştiam total altfel.
- Eh, ce nu face dragostea din om! a răspuns el privind-o pe Stacey şi zâmbindu-şi unul altuia.
În timp ce îndrăgostiţii se priveau intens, Ela şi Ryan au început să comenteze un film pe care ambii îl văzuseră recent. Alec le-a spus ceva, dar cei doi erau captivaţi de discuţie şi n-au înţeles ce, aşa că l-au rugat să repete. Atunci Alec a tuşit, după care a spus „Ce? Aah. Nimic, nimic.”
Restul serii a decurs chiar normal, iar Ela reuşise să-şi uite problemele pentru un timp. Abia când Ryan a condus-o acasă şi-a amintit, dar acum nu se mai simţea atât de afectată.
Ryan, după ce a lăsat-o pe Ela acasă asigurându-se că n-o să mai plângă, s-a gândit la ceea ce spusese Alec şi n-a mai vrut să repete... El înţelesese... Alec spusese „Ar trebui să încercaţi şi voi.”Bruno Mars - Count on me
asa...asa...:D...:X...de ce sa nu incerce...:D...abia astept next-ul...:D...frumos...:*
RăspundețiȘtergereMultumesc! :* Poate vor incerca :>
ȘtergereAcest capitol ma face sa imi amintesc ceva...
RăspundețiȘtergereScri foarte frumos >:D<
Bravo :*
Sper ca ceva bun. Multumesc!
Ștergere:x
RăspundețiȘtergereAbsolut..WOW!
RăspundețiȘtergereMerciii!
ȘtergereFrumos...ar trebui sa te adaugi si pe tine in povesti :D
RăspundețiȘtergereSunt acolo, mai mult sau mai putin :))
Ștergere