Meant to be - 19

   Aşezaţi pe canapeaua din sufrageria Elei, ea şi Ryan au povestit o grămadă de lucruri. Mai mult despre viaţă în general, dar şi despre lucruri concrete,cum ar fi ceea ce le plăcea să facă, amintiri, întâmplări amuzante sau cele două veri petrecute împreună în satul bunicilor lor. Aşa se cunoscuseră ei de fapt, după care au aflat că sunt din acelaşi oraş şi că şi părinţii lor se cunoşteau între ei.

   - Că veni vorba de asta, de când n-am mai fost acolo... pff! a spus Ryan puţin melancolic. Tu ai mai mers?

   - Da, de câteva ori cu ai mei, dar n-am stat mult. Era doar aşa, pe weekend. Mă gândeam să merg în vacanţa de Paşti şi să stau acolo, şi aşa se apropie.

   - Ce idee bună! Hai să mergem amândoi. De dragul copilăriei, a spus Ryan râzând.

   - O să vorbesc cu ai mei să văd ce zic. Oricum, eu chiar vreau să merg, cu sau fără tine.

   Terminând discuţia despre mersul la bunici, cei doi prieteni au decis să se uite la un film. Ela s-a dus să facă pop-corn şi să aducă mai multe perini şi pături, iar Ryan a rămas pe canapea căutând un film de pe laptopul ei. În timp ce filmul - The ultimate gift - se descărca de pe internet, Ryan a început să se uite printre pozele Elei. Când aceasta s-a întors cu pop-cornul, el chiar dăduse de nişte poze cu ei doi de când erau mici. Ambii au râs amintindu-şi întâmplări legate de pozele respective.

   Când filmul s-a descărcat complet, cei doi s-au pus să se utie. Stăteau pe canapea înveliţi în aceeaşi pătură, deşi mai erau încă vreo două-trei în jurul lor, cu pop-cornul între ei. Filmul era povestea unui tânăr căruia nu-i prea păsa de cei din jur şi tot ce făcea era să cheltuie banii familiei, iar când unchiul bogat al acestuia moare, îi lasă un testament video prin care îl provoacă la o serie de probe, iar dacă reuşeşte să le treacă îi promite „darul suprem”. Era interesant, dar ochii Elei erau obosiţi de la porţia de plâns de mai devreme, aşa că, stând cu capul pe umărul lui Ryan, ea a adormit.

   Ryan nu-şi dăduse seama de asta şi a făcut un comentariu despre o scenă din film, începând să râdă. Văzând că Ela nu are nici o reacţie, nici măcar nu se mişcă, s-a uitat înspre ea şi a văzut că adormise. Un zâmbet înduioşat i-a apărut pe buze în timp ce se mişca foarte încet, încercând să nu o trezească pe fată, pentru a sta astfel încât şi ea să stea comod. Un zâmbet de genul acelora pe care le ai când priveşti un bebeluş care îţi zâmbeşte. Într-un final Ryan şi-a pus mâna în jurul Elei şi a continuat să se uite la film ţinând-o în braţe. Vedea filmul, dar în acelaşi timp o multitudine de lucruri îi treceau prin minte cu viteza luminii. Simţea din nou parfumul ei, dar de data asta parcă mirosea mai mult a lalele proaspăt înflorite. S-a întrebat nedumerit dacă nu cumva Ela se parfumase când nu era el atent, fiindcă cu câteva ore în urmă mirosea cu totul altfel.

   La finalul filmului, Ryan a vrut să o ducă pe Ela în braţe la ea în pat, dar îi era teamă să nu o trezească, aşa că s-a întins cu grijă pe canapea, cu Ela sprijinită de el, şi aşa au dormit amândoi în acea noapte.