Era o noapte rece. Ea statea şi plângea. Ştia ca nu are de ce, dar nu se putea stăpâni. Ştia ca el e un fraier, ca nu merită nimic... dar chiar sperase că ea va fi cea care-l va schimba. Şi o durea că n-a fost aşa. Se gândea la tot ce i-a zis şi cum toate astea au fost minciuni. La cât de credula a fost...
Deodată a auzit bătăi în geam. Inima i s-a oprit. Doar el venea şi îi bătea în geam seara. Îşi dorea să fie el. Ar fi vrut să îi toarne o găleată de apă în cap, apoi să râdă de expresia feţei lui nedumerite. Ducându-se spre fereastră, chiar a luat paharul de apă de pe masă. A deschis geamul şi n-a văzut nimic. S-a uitat în stânga, în dreapta... nimic. S-a dus înapoi în colţul de lângă pat, dar geamul l-a lăsat deschis în speranţa că vântul de afară va lua cu el durerea.
A stat aşa vreo 5 minute, singură, după care s-a auzit din nou o bătaie în geam. A alergat spre geam de data asta, dar nu a văzut nimic concret. Doar ceva dubios: în faţa geamului era acum un fel de masă-scaun înaltă cât să poata ajunge la ea. S-a speriat puţin şi a decis să închidă geamul totuşi.
După alte 5 minute, din nou bătaia în geam. S-a dus furioasă într-acolo, hotărâtă să nu se mai mişte până nu vede ceva concret. A deschis geamul, iar pe masă erau acum un borcan cu Nutella, o cutie mare de îngheţata cu profiterol (preferata ei), multe pachete de pop-corn pentru microunde, vreo 5 dvd-uri şi...şoc: singura amintire ce o avea de la el - un ursuleţ, care acum nu mai era ursuleţ, ci doar o grămadă de material rupt şi puf. Lângă toate astea - un bileţel.
„Noi acum batem la uşă.
(Aia de ce nu o auzi la fel de uşor?)
Suntem aici să îţi spunem că nu merită ce faci tu acum
şi să îţi reamintim că vom fi aici MEREU !!!
Ne deschizi şi nouă te rugăm?
A. & F. :*”
S-a dus la uşă şi a deschis-o fără să se mai uite pe vizor. Uitase supărarea şi era surprinsă şi sincer fericită. Mult mai fericită decât o făcuse el vreodată.
- Te iubiiim!
Te iubesc ,iubesc,iubesc ! <3 <3 iubesc mult si tare sunshine >:D< :* ;;)
RăspundețiȘtergereuau.
RăspundețiȘtergere