În loc de iubiri primesc amăgiri (I)

   Stătuse jumătate de seară în atmosfera aia de club, încărcată de fum, sperând. Nu ştia sigur la ce spera, dar încerca să se simtă bine între timp. Venise cu un prieten, singurul care-i mai fusese alături în ultima vreme.

   În sfârştit îl văzuse intrând în club pe cel pe care, deşi nu recunoştea, îl aştepta. Îl urmărea cu privirea zâmbind, în timp ce dansa, cum mergea înspre o masă. Când el ajunse la masă, zâmbetul ei pieri şi se opri din dansat încremenind - o domnişoară blondă se ridică şi-l sărută pasional pe tipul ei.

   - Ce s-a întâmplat?

   - N-ni-nimic.

   Se bâlbâia şi-i tremura vocea. Prietenul cu care era îşi dădu seama că ceva nu e ok.

   - Haideee, ştii că poţi să-mi spui orice.

   - Nu, chiar n-am nimic.

   Dar privirea ei o trăda - rămăsese fixată într-un punct: masa lui. Prietenul urmări ce privea ea şi-şi dădu imediat seama ce se întâmpla.

   - Aah, asta era.

   - Credeam că s-au despărţit. 

   Avea lacrimi în ochi, dar nu le lăsa să cadă.

   - Se pare că s-au împăcat. Haide, te duc acasă.

   Şi îi cuprinse spatele.

   - Nu, de ce? Mai stăm.

   - Nu, nu mai stăm. Nu fi încăpăţânată, îţi faci rău singură.

   - Bine, dar... nu vreau acasă.

   - Ok, o să facem o plimbare.

   - Unde?

   - Nu-ţi spun. Surpriză.

   - În fine.

   Şi părăsiră clubul. Se urcară în maşina lui şi merseră destul de mult în linişte. Vremea de afară era încă frumoasă: vara părea că nu vrea să-i cedeze prea uşor locul toamnei. După o bună perioadă de privit pe geam într-o linişţe mormântală, ea scoase primele cuvinte, care erau mai mult o afirmaţie ce nu aştepta vreun răspuns sau ceva.

   - Ce ţi-i şi cu dragostea asta...

   - Hmm... eu zic că e frumos să vezi că lumea se iubeşte.

   - Da, poate, da' e nasol când tu nu eşti iubit.

   - Eeh, de-ar fi asta singura problemă, ce bine ar fi.

   Spusese asta pe un ton destul de amuzat în timp ce-şi aprindea o ţigară.

   - Nu râde, chiar e o problemă. Şi dacă ai de gând să fumezi, te rog să-ţi deschizi geamul.

   După ce-a deschis cuminte geamul, continuă:

   - Chiar nu văd care-i problema. Dacă-ţi trebe ceva, te serveşti. Aşa-i şi cu dragostea asta - îţi trebe, îţi iei.

   - Mda, de-ar fi aşa simplu.

   - Păi e simplu! Ca băiat poţi să-ţi plăteşti vreo fetiţă să te facă să te simţi bine, iar ca fată nici nu plăteşti nimic - te dai puţin pe lângă vreunu' şi gata.

   - Umm...tu n-ai înţeles ce vorbesc eu aici. Dragoste! Nu sex...

   - Păi bine, bine, dar până la urmă se rezumă la sex.

   - Uau. Credeam că te cunosc bine, dar uite că încă mă uimeşti.

   - Păi de ce? Asta e realitatea.

   - Da, dar... chiar am crezut că tu eşti altfel. Şi chiar mă gândisem mult la tine în ultimul timp, la faptul că mi-ai fost alături, mă gândeam că poate ar trebui să ne dăm şansa de a fi ceva mai mult decât prieteni, dar când mă gândeam la toate astea nu ştiam că eşti atât de superficial...

   - Eh, lumea-i rea, viaţa-i grea.

   - Mda...

...